Six Thinking Hats si profit de 60 de milioane de dolari

 

Se ştie că există 3 stări ale eului, 4 temperamente, 5 „limbaje de iubire” şi 7 tipuri de inteligenţă, însă se ştie mai puţin că există şi 6 tipuri de gândire. Pentru că în general, oamenii gândesc haotic şi amestecat, nu organizat. Pentru că de când erau copii, şcoala i-a învăţat doar ce să gândească, nu şi cum să gândească. De cele mai multe ori notele, inclusiv cele bune, se dau pe memorat şi reprodus, nu pe gândire critică, creativitate, invenţii, păreri personale inedite, spontaneitate sau umor. 

Insă, o dată şcoala terminată, adulţii foşti-copii vor avea pretenţia ca aceeaşi gândire automată din vârful grămezii de informaţii acumulate între timp să aducă performanţă în viaţa reală: să vadă situaţiile în ansamblu, să analizeze factorii vizibili şi mai puţin vizibili implicaţi, să pună întrebările relevante, să prevadă consecinţe şi efecte, să facă cele mai bune alegeri, să vină cu idei creative, să ia rapid cele mai bune decizii, să acţioneze spontan, dar eficient, să anticipeze tendinţele din piaţă, să colaboreze în proiecte multiculturale, să realizeze invenţii neaşteptate şi să fie mereu cu un pas înaintea concurenţei. Dar, ca să ajungem aici, cum „orice e în afară, a fost mai întâi în minte”, să începem cu începutul. Adică ... cu gândirea. 

„Dacă inteligenţa este puterea unei maşini, gândirea este abilitatea de a o conduce.” - spune Edward de Bono. Performanţa unei maşini nu depinde de câţi cai putere are, ci de abilitatea şoferului. Ştim acest lucru pentru că este o constantă oriunde omul se întâlneşte cu tehnica. Un fotograf extraordinar va face fotografii extraordinare şi cu un aparat mediu, pe când un aparat foto super performant în mâna unui novice, nu va putea produce nici o fotografie valoroasă. Aşadar, să ne bucurăm că suntem dotaţi cu cel mai minunat aparat care poate să existe pe lume – creierul nostru – şi să învăţăm să îl valorificăm cât mai eficient. 

Primul pas e foarte simplu. Atât de simplu precum îţi schimbi pălăriile. Deşi cel care a creat metoda, dr. Edward de Bono a absolvit facultatea de medicină la Universitatea din Malta, cea de psihologie şi fiziologie la Oxford şi şi-a dat doctoratul la Cambridge, a ţinut prelegeri la numeroase universităţi din lume şi a scris 60 de cărţi, a creat această metodă astfel incât ea să fie înţeleasă de oricine. De fapt, a adaptat cercetările lui publicate în reviste de specialitate la cerinţa managerilor care au intuit valoarea acestora în activitatea lor de business. Aşa s-a născut metoda celor 6 Pălării, „pălăria” fiind un termen metaforic pentru ceea ce înseamnă un stil sau o direcţie de gândire. Deci nu trebuie să purtaţi şase pălării colorate pe cap, ci doar flexibilitate internă să puteţi trece rapid de la un stil de gândire la altul.

 

 

 

Pălăria Albă simbolizează informaţiile propriu-zise, faptele obiective. 

Pălăria Roşie acoperă emoţiile, sentimentele şi intuiţiile. 

Pălăria Galbenă se ia în considerare doar aspectele pozitive, optimiste, beneficii şi valori. 

Pălăria Neagră se referă la aspecte negative, probleme posibile, precauţii, pericole. 

Pălăria Verde este Pălăria Creativităţii, ea aduce idei noi, soluţii, rezolvări, vede posibilităţi. 

Pălăria Albastră este cea care gestionează întregul proces, este „dirijorul” corului de Pălării. 

Deşi metoda se poate folosi cu succes în structurarea gândirii individuale, mai ales atunci când avem de luat o decizie importantă cu efecte pe termen lung, eficienţa maximă pentru care este cel mai des aplicată o are în şedinţe. Deci, în discuţiile în grup în care comunicarea are un scop comun şi este orientată către un rezultat specific într-un timp determinat. Fireşte, toţi participanţii trebuie să cunoască metoda, iar facilitatorul sau facilitatorii trebuie să fie avansaţi în utilizarea acesteia. Pentru participanţi e suficientă formarea de o zi, facilitatorii au nevoie de formarea de două zile, în al doilea manual de curs existând multe detalii legate de fiecare Pălărie şi mai ales indicaţii despre cum acestea pot fi îmbinate în şedinţele coordonate de Pălăria Albastră. 

Şi totuşi, pentru ce apreciază managerii atât de mult această metodă? Cei mai mulţi manageri sunt încântaţi pentru că aplicând Saşe Pălării în şedinţe, timpul acestora se scurtează foarte mult. Alţii o folosesc pentru a rezolva probleme, găsind soluţii la care nu s-au gândit niciodată – iar acest lucru îi scutesc de a pierde o grămadă de bani. Unii o aplică pentru a inova sau a inventa, a cuceri pieţe care nu au fost putut fi cucerite în trecut şi a creşte profitul companiilor la care lucrează. Deseori e utilă în şedinţele de re-evaluare de proces, pentru a şti clar ce merită să faci la fel în continuare şi ce nu. După ce ştii această metodă, planificarea strategică nu prea mai poate fi făcută fără ea. Companiile multinaţionale o folosesc zilnic în întâlnirile multiculturale virtuale şi multe au ajuns să nu accepte în proiecte de acest gen nici un membru nou care să nu fie familiarizat cu limbajul celor Şase Pălării. 

De exemplu, compania ABB a folosit Six Thinking Hats pentru scurtarea procesului de luare de decizii, creerea unui instrument de comunicare si penetrarea unei piete inchise. ABB Group este leaderul mondial în echipamente energetice şi de automătizări care permite clienţilor industriali să îmbunătăţească performanţele în paralel cu reducerea impactului asupra mediului. ABB are peste 113,000 angăjaţi şi operează în peste 100 de ţări. La un workshop de Bono, instructorul Dina Faidi certificat de Bono, l-a cunoscut pe managerul regional ABB responsabil pe Iordania, Siria, Liban şi Palestina. Acest manager era în special interesant în îmbunătaţirea performanţelor regiunii sale în cadrul sedinţelor interne, a comunicaţiilor şi în evaluarea pieţei. A invitat-o pe Dina să instruiasca managerii ABB din cele patru tări în folosirea metodei Six Thinking Hats. Dina a susţinut o serie de workshop-uri Six Thinking Hats cu managerii respectivi. După training, ei au inceput să folosească metoda în şedinţele lor zilnice. Conform managerului regional, acest lucru a redus timpul de luare de decizii cu un uimitor 60%. Managerul regional a dezvoltat şi un instrument de comunicare bazat pe Six Thinking Hats. Era un sablon de o pagină cu culorile palariilor, iar managerii celor patru ţări trebuiau să îl folosească pentru toate rapoartele, propunerile sau sugestiile. Acest sablon era de asemenea folosit pentru toate prezentările susţinute de management. Pe scurt, toate comunicările interne era filtrate prin Six Thinking Hats, astfel fiind mai simplu pentru departamente sa exprime idei. Respectând acest obicei, managerul regional a folosit Six Thinking Hats pentru a învinge o provocare semnificativă în Siria. Piaţa siriană era largă şi avea foarte mult potenţial, dar ABB se lovea de o concurenţă puternică. Managerul regional a ţinut o sedinţă în care a cerut participanţilor să folosească Pălăria Verde pentru a se găndi la o abordare complet noua şi diferită. Astfel echipa a realizat faptul că ABB trecuse cu vederea câteva resurse potenţiale diferite de cea pe care o urmărea fără succes în ultimii opt ani. O nouă sugestie a fost prezentată managementului folosind Six Thinking Hats. După ce a obţinut aprobare, ABB a intrat pe piaţa din Syria unde obţinuse profit zero în ultimii opt ani. După doar doi ani însă, compania ajunsese la un profit de 60 milioane dolari. 

Acest studiu de caz este preluat din cartea “Innovation: Case by Case, how the de Bono Thinking Systems Have Transformed Companies Across the Globe” de Barbara Stennes. 

Oare ce alte companii vor face parte din urmatoarea carte despre succesul metodelor de Bono?

Catalin Zaharia
 Mind Master
 20  2237  22.01.2018
Lucia Manole
 Mind Master
 6  1109  08.07.2015
Mihaela Zaharia
 Mind Master
 5  852  22.05.2018
Mind Master
 Mind Master
 2  1102  20.04.2015